Despre vechea muzică armânească…

de Florin Petrescu

Astăzi, m-am gândit să redescoperim «iholu» (melosul) vechi armânesc, acela ancestral, izvorât din inima Balcanilor, care îți provoacă acel fior…acea melancolie a frumoaselor meleaguri din munții Pindului, Epir, Macedonia sau Thessalia.

Unul dintre cele mai arhaice stiluri de interpretare aromână, dacă nu chiar cea mai arhaică muzică din Balcani este polifonia specifică fârșeroților și întregului Epir (sudul Albaniei și Grecia de nord-vest), un gen destul de dificil de reprodus astăzi așa cum era cântat pe vremuri, însă acolo la el acasă, încă este bine conservat. De asemenea, avem și înregistrări făcute în România cu astfel de cântece «cu eee» (cum mai sunt numite) de la aromânii colonizați în anii 1920. Un exemplu ar fi surorile Ghica și Flora Vanghele:

În muzica tradițională aromână nu se foloseau instrumente decât uneori «gaida» (cimpoiul). Unele persoane au susținut originea bulgară a acestuia în Balcani. Probabil datorită popularității mari pe care o are in folclorul bulgăresc, însă dat fiind faptul că este un instrument specific pastoral, dovedește originea sa în randul «vlahilor» (armânilor).

În Grecia, folclorul armânesc a fost și este foarte bine păstrat. Aromânii au avut o contribuție enormă la patrimoniul folcloric grecesc și mulți sunt foarte mândri de acest lucru. Multe melodii și jocuri populare grecești au rădăcini aromâne (vlahe) din Epir și până în Peloponez și înseamnă foarte mult pentru specificul național al Heladei. Cu timpul, muzica armânească a început să fie cântată și cu acompaniament, în afară de cimpoi fiind introduse instrumente precum clarina, tampana, acordeonul sau daireaua.

În Macedonia iugoslavă ca și în sudul Bulgariei, muzica populară conține numeroase elemente armânești, însă în aromână, se cântă mai rar din păcate, doar cu diferite ocazii sau adunări ale armânilor precum și în emisiunile de limba aromână, difuzate la televiziunea naționala din Republica Macedonia (sau Macedonia de Nord cum este numită mai nou) unde aromânii sunt recunoscuți oficial ca etnie aparte.

Pe lângă vechile piese tradiționale au aparut și noi creații ale diferiților compozitori. Un exemplu foarte bun este Festivalul «Fantana di malama» (Fântâna de aur) început în 1996. Atanase Iorghitsa a fost unul dintre interpreții și rapsozii aromâni renumiți din Macedonia iugoslavă.

La armânii din România, muzica a avut o evoluție puțin mai comercială, însă, cu toate acestea, suntem bucuroși de faptul că putem auzi destul de mult cântece în aromână și dansa armânește, devenind în ultima vreme un adevărat fenomen.

Printre primii soliști cu inregistrări de piese armânești făcute la Radio sunt George Marcu și Marica Pitu, cu acompaniament orchestral românesc, într-o formă stilizată, încercând să imite într-o anumită măsură orchestrația din Grecia. Printre rapsozi se numără Hrista Lupci, gramoștean din Dobrogea.