Superstiții și credințe populare în România și Balcani

de Florin Petrescu

Dacă ai avut bunici sau rude la țară în România sau oriunde în zona balcanică, nu se poate să nu fi auzit măcar o superstiție sau credință populară. Cititul in cărți, ghicitul în cafea, turnatul cositorului de frică, deochiul sau credințele în strigoi sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute.

Multe dintre credințe sunt un amestec între practicile păgâne și influențe ale Creștinismului.

Atâta ştiu să fac, să torn cositorul şi să descânt de deochi. Torn de mult timp cositorul. Descânt de când umblam cu căruţele. Am început de pe la vreo 15 ani. Nici nu mai ţin minte câţi oameni au venit la mine. Veneau şi doamne de la Bucureşti să le torn cositorul. Înainte mai umblam şi eu prin sate, mai turnam cositorul, acum nu mai pot, mă dor picioarele.

– Marita, o bătrână de etnie rromă din Dudești, județul Brăila (Preluat de pe site-ul caplimpede.ro).

Credințele populare au lfăcut parte din viața țăranilor chiar și la cele mai importante momente precum nașterea, căsătoria sau moartea.

Din culegerea realizata în anul 1888 de folcloristul George Ioneanu aflăm câteva:

«Femeia însărcinată să nu mănânce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni”

«Copiii care nu sunt botezaţi şi plâng mult, prin acel plâns cer botez”

«Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, altfel se face strigoi şi mor toţi ai casei”

Un ritual care se respecta mai ales in satele din estul României este cel de dezgropare al mortului la 7 ani, când se face parastas, se dau lucruri și mâncare de pomană.

În Macedonia, Bulgaria și sudul Romaniei a fost foarte răspândită credința in strigoi. La meglenoromâni, după cum am menționat și în articolul trecut se spune că atunci cand se aud zgomote prin casă și nu vezi pe nimeni nici in interior, nici pe afară ,»acela este vampiru”.

Leacurile băbești erau folosite atunci când cineva era bolnav.

Pentru tuse, se punea la fiert in oală, gutuie unsă cu unt, iar zeama și gutuia trebuiau consumate.

Pentru durerea de cap, o rețetă foarte ciudată în zilele noastre, era preparată dintr-un amestec de muște pisate, amestecate cu miere, ce se puneau in creștet.

Pentru răni si umflături, babele luau o broască și o puneau in locul respectiv două zile până se vindeca. (Meglenoromâni)

https://turismsiculturainbalcani.wordpress.com

Credit imagine: Pinterest