Archivo de la etiqueta: Milucă

Fete dragi

de Milucă

La pârâu îs două dintre ele, spală rufe…
Altele-n pădure, culeg fragi prin tufe,
Fete dragi sunt toate, bine le-am ochit
Dar nu m-am dus spre ele și nici nu le-am șoptit…

Ședeam dar singur, ca un pui de cuc
Oarecum să mă gândesc, dacă la ele să mă duc.
M-aș duce, zău, dar să le văd mai bine,
Of!… Halal băiat!… că mi-e rușine.

Ele-și văd de lucru fiecare și zâmbesc,
Eu de partea aialaltă, simt că-nnebunesc,
Că-s mândre fetele, ca roua dimineții,
Iar de nu mă duc la ele, m-or râde toți băieții.

Să mă râdă, am zis în gândul meu, să râdă!
Dar mi-e de-ajus că stau aici la pândă,
Și de trebe, mult oi mai răbda
Și-o să mă vezi atunci la ele, cum le-oi săruta…

Copyright © 2023MMT. All rights reserved

Imagine de Tiểu Bảo Trương de la Pixabay 

Volume publicate:

În miezul iernii

de Milucă

Vine de la munte, iarna la câmpie
Aducând în poale, zile de urgie.
Vie!

Eu la lampă fac,
Versuri doar pe al meu plac.
Și fiindu-mi oaspe dulcea primăvară,
Râdem de furtuna care plânge-afară.

Iasă-n calea iernii, ca la o mireasă,
Crivățul, fiorii, corbii, pâcla deasă…
Iasă!
Eu cu gândul plec 
Și ferice trec
Prin poieni în floare, prin păduri umbroase
Unde mii de glasuri cânt-armonioase.

Copyright © 2022MMT. All rights reserved

Imagine de Joshua Boman de la Pixabay 

Volume publicate:

Visez

de Milucă

Fug precum fug cerbii blânzi
cu ochiul trist, prietenesc,
Lupi în inimă, flămânzi,
mă trântesc, mă fugăresc.

Mi-am pierdut comoara mea, 
agățată de un ram în crâng
Cerb am fost și eu cândva,
lup voi fi și de-asta plâng…

Lup voi fi printre fârtați
dar izbit de-o rază-n cerc
Când mă-mpresură-nspumați,
cu un zâmbet, mai încerc.

Închid ochii și visez
c-aud glas de ciute dragi.
Cad pe umeri în amiaz’
Sumbre, frunzele de fragi.

Copyright © 2023MMT. All rights reserved

Imagine de 0fjd125gk87 de la Pixabay

Volume publicate:

Seara

de Milucă

Când pier în slăvi, luminile cerești
eu văd în pragul serii, agățat,
Un culoar ce greu îl cucerești,
zicând… ce repede-a-nserat.

Ai vrea o clipă, seara prelungită
să vezi albumul ce-a rămas din zi
Dar lumina singură, bătută
de umbriri, e dusă către miazăzi.

Și cum zburau prin stele pașii ei,
când nu intrau deloc în mersul lor,
Eu zâmbeam… dar tu de vrei,
poți plânge de gând amăgitor.

Se vor opri la-l tău respir frumos
și plecăciuni vor face de dorești
Dar mai întâi prin codrul cel frunzos
încearcă tu cu min’ să te-ntâlnești.

Umbrele, atunci în trista cale
Vor plânge singure sau vor cânta,
Când eu în codrul cel din vale,
Voi plânge-n preajmă-ți… pe mata’…

Copyright © 2022MMT. All rights reserved

Imagine de FMedic_photography de la Pixabay 

Volume publicate:

Strada mea

de Milucă

Pe strada mea-i lumină totdeauna
Ziua, cad razele din soare, vii
noaptea-mi strălucește-aprinsă luna
și mulțimea stelelor făclii.

Când mă fură dorul de plimbare
pe strada mea mă plimb frumos
în suflet, ziua-i sărbătoare
că-i cerul cald și luminos.

Dar de stau în casă, mi-i urât,
Zăresc pe geam obrazul zilei dragi
de nu ies… în casă cânt
iar tristețea-mi arde în obraji.

Atunci de ce n-aș merge-afară?
Un ceas măcar din viața mea
că-s mai frumoasă ca odinioară…
Și mi-i drag de mine să mă vadă lumea.

Frumoasă fată! poate-or zice.
Ia te uită cât e de drăguță…
Dar mi-e teamă să nu-mi strice
Cu deochi… ieșirea mea în uliță.

Copyright © 2022MMT. All rights reserved

Imagine din arhiva personală

Volume publicate:

În zare

de Milucă

Când te zăresc departe și nu vii,
privesc tăcut în urma ta…
și poate plâng, dat tu nu știi
că plâng de dragu-ți, scumpa mea.

Aștept să te întorci curând
iar tu te duci mereu-nainte
și-n urma ta pornesc oftând,
un dor și-o lacrimă fierbinte.

Vino, dragă! Vino înapoi!
Nu te duce-n trista jale
C-un sat ca cel de pe la noi,
nu găsești în lunga-ți cale.

- Am să viu…dar nu pentru tine…
că mi-ești drag sau te iubesc.
Eu mă-ntorc în sat la mine
și nu vreau să te-ntâlnesc!

Copyright © 2022MMT. All rights reserved

Volume publicate: