Briza mării, înfiora pletele-mi castanii, Când tu m-ai cuprins duios de mână Ș-amiaza verii, contura pescărușii aurii! Cu tine, în plină zi, mă înălțam spre lună! Parfumul clipei, umaniza infintul La pieptu-ți drag, simțeam bucuria Raza fericirii, pârguia iubirea, fructul. Cu tine, simțeam întâia oară frenezia! Peronul iluziilor și azi, defilează Cu vara toidă prinsă la butonieră. Trenul trecutului se aglomerează, Cu tine revine, este amintire sezonieră! Alergai, strigai, dar plecase trenul Și prea fragilă era copilăria iubirii. Căzând în genunchi implorai cerul Cu tine, puteam gustat bătrânețea fericirii! Aruncam, din goana trenului nebun, Galbene roze, praful clipelor mistuite, Erau batiste fluturate, semn de rămas bun... Cu tine, visam să luminez serile asfințite! In stația peronului nălucă, trenul îndrăgostit Și în prezentul-viitor revine imperios, Dar nimic n-a regăsit, din cuvântul zidit! Cu tine aș fi plonjat în val, drag albatros! Amiaza clipei suvenire, se pierde-n abis, Doar apinsele roze, înfloresc, cresc mlădiță Și-n fiecare gară efemeră, lasă înscris: Cu tine, aș fi pășit drumul vieții desculță!
Volume publicate:
MasticadoresRumanía Editora: Manuela Timofte 