Necuprins

de Iulia-Florentina Paciurea Am fire albe-n păr, Ca spuma din ape. Păşesc pe nisip Lângă valuri, aproape. Am flori într-o mână Şi-o scrisoare-n cealaltă, Va fi cea din urmă, Ce gândul îmi poartă. E ceaţă şi-i frig, E toamnă de-acum, Toamnă pe ape – Pe-al vieţii drum. E-aproape seară, Dar Luna-i ascunsă De norii negri,…

O victorie, una simplă

de Iulia-Florentina Paciurea După nenumărați pași în întuneric sper să găsești o victorie, una simplă, modestă, oricât de insignifiantă. Și sper ca izbânda aceea să îți umple sufletul cu lumină tămăduitoare, suflet rănit de minciuni și de nedreptăți. Poate că astăzi nu o vei înțelege pe deplin, însă victoria aceea ești chiar tu, o variantă…

Tu și Eu

de Iulia-Florentina Paciurea Tu și eu? O fantezie, Un miracol, utopie! Tu și eu, în astă lume, Ne-am găsit întâmplător, Tu privind de la fereastră, Eu cu ochii spre pridvor. Chiar atunci, de nu știu unde, Un motan mare și galben A unit cu-n singur salt Dorurile noastre toate De iubire, de înalt. Să tot…

Iulia-Florentina Paciurea – Interviu

«E femeia cu suflet de copil și regină, E femeia ce simte pe rând și pe toate, E femeia stăpână peste a vieții-ți furtună, E femeia ce-n palmă surâsu-ți adună.» Peste toate câte știi 1.- De ce scrii? Scriu din pasiune. Scriu din plăcerea de a evada puţin din viaţa de zi cu zi, din…

Ale tale

de Iulia-Florentina Paciurea Am impresia că de fiecare dată când ne revedem ești o altă persoană. Mă surprinzi cu gânduri și fapte veșnic noi, mereu nebănuite. Și am impresia că fiecare loc pe care îl vizităm împreună, loc ce îl știam în cele mai mici amănunte până ieri, acum este altfel. S-a schimbat peste noapte,…

Copilărie

de Iulia-Florentina Paciurea Visul meu este magie, Este basm nemuritor, Cred și azi, Copilărie, Și în prinț și-n vrăjitor. Te trăiesc, Copilărie, De cu zori și până-n seară, Nu-nțeleg și nu îmi pasă… Nici nu știu că timpul zboară. În castelul tău măreț Vreau să-mi trăiesc povestea, Iar de va fi cumva să mor, Să…

În brațele verzi

de Iulia-Florentina Paciurea Natura îți acoperă cu palmele sale orice rană. Ea suflă vânt rece peste tâmplele tale, atunci când ești istovit. Ea suflă vânt cald spre pieptul tău, atunci când ți-e inima înghețată de răutăți omenești. Ești unul din fii ori fiicele ei și cum natura nu este supusă greșelilor pământene, ea nu cunoaște…

Fără de păcate

de Iulia-Florentina Paciurea Ce îmi rămâne fără tine? Un ceas perfid, într-un perete, Un pumn de sare împrăștiat, Cafea și un pisic bălțat, Un nour veșnic, trei stejari Și-o poartă sprijinită-n pari. Tu le făceai pe toate ale tale… Aveai cinci rochii – numai Soare, Aveai un râs puțin strident Și o privire de trident,…