de Daniela Topîrcean
Deasupra mea plana o pasăre-albastră zburând uşor, fascinant, în inima mea încă trăia un vis de care - ca un copil - din teamă fugisem odat’ şi-apoi, îl uitasem. Trecuse timpul şi-acum din nou visam acelaşi vis frumos, tăcut şi poate, abstract. Iubirea-i iubire, dragostea nu-i himeră sau vânare de vânt la fel ca şi-atunci în trecut. … Oare destinul ne este din nou potrivnic ?
Imagine de khaled Aljaber de la Pixabay
Publicații:
de Daniela Topîrcean
Iubirea mea este uşoară, imponderabilă ca eterul, este dansul fulgilor de nea, misterul. Este vântul ce scutură cireşul in floare, este incandescenta rază de soare, iubirea mea este totul de la firul de iarbă la fulger, de la piatra pe care calci grăbit la aripa unui înger.
Publicații:
de Daniela Topîrcean
Aşteptai să trec cu anotimpurile, cu minutele, cu secundele, cu undele, iubitul meu, iubitule. Iubirea îmi transformase viața într-un cântec minunat cu sunete de înaltă frecvență iar timpul încremenise în spațiul infinit al inimii mele unde exista doar unica secundă a iubirii, a creației. Priveai nemulțumit baletul meu atipic, adresându-mi subtile reproșuri, piruetele mele eterice, neînțelese, erau surprinzătoare pentru tine, cel care doreai să controlezi dansul pe care Sufletul meu îl dorea sacru, liber, neconstrâns. Secunda iubirii mele se revărsa expansionându-se în Univers în simfonii eterice, astrale, o auzeau stelele în ceruri de cleștar în timp ce inima ta era captivată de celelalte oportunități. Așteptai să trec cu anotimpurile, cu minutele, cu secundele, cu undele iubitul meu - iar eu, dansând pe melodia inimii în îmbrățișarea Sufletului meu, m-am îndepărtat din viața ta.
Publicații:
de Daniela Topîrcean
Sunt vasul Tău, inima mea îţi aparţine. Eşti olarul, minunatul maestru al inimii mele. mă modelezi tăcut, mă îmbraci cu lumină, mă încălzeşti în cuptorul inimii Tale şi al inimii mele. cu faţa Ta divină mă luminezi, mă impregnezi cu iubirea, cu lumina Ta… Mă impregnezi şi mă semnezi ca pe-o operă de artă, ca niciodată să nu uit că-Ţi aparțin…
Volume:
de Daniela Topîrcean
Sunt un poem anonim, un izvor cu apă dulce, din care păstorii își adapă turmele’nsetate… un trandafir sălbatic pe care iubirea a revărsat boabe de rouă’ nstelate. Sunt o ipoteză, un semn de-ntrebare… o pasăre-n zbor cu albă menire în inima căreia, un înger bălai a scris un poem de iubire, iar ea a zburat încrezătoare cântând iubirea din zare în zare … Sunt o vocală total necunoscută în clepsidra timpului, o auroră boreală trecătoare, radiografia secundei de iubire ce mă înalţă mereu spre lumină, spre soare! …
Volume publicate:
MasticadoresRumanía Editora: Manuela Timofte 