de Aura Popa
Ştiu că lumea mă iubeşte dar mă-ntreb, nu s-ar putea s-o arate mai… frăţeşte? Că-uite ce-i pe fruntea mea, pe obraji şi pe guriţă, pe burtică, peste tot… Sunt rujat ca o fetiţă şi vă jur că nu mai pot suporta să mă ciupească nimeni, nimeni de obraz şi-apoi să mă smotocească numai ca să facă haz… Ştiu că eu sunt adoratul ăstei case dar vă spun de azi, gata cu pupatul că din bun devin… nebun!!! 28.06.2015
https://aurapopablog.wordpress.com/

Volume publicate:
