Doi, sub geana unui vis

de Aura Popa

Tu îţi mai aminteşti cum dimineaţa
Sub geana unui vis, îmbrăţişaţi
Ne mângâia şi ne scria prefaţa
Acelui anotimp? De vânt presaţi

Să ştergem paşii norilor de vară
Pe drumul unui cer cu râs pavat
Ne luam povestea, umbra şi-o chitară
Şi alergam desculţi într-un zănat

Ce ne-mpărţea secunde răbdătoare
Şi ne făcea din bucurii ecou.
Acea eternă, amplă sărbătoare
Ne îndemna să rătăcim din nou

De mână, printre creste de uimire,
Pe valuri deznodate dintr-un ghem
De mare cu răspunsuri în privire
Pentru atâtea ţărmuri ce se tem.

Tu îţi mai aminteşti cum înserarea
Ne aducea în visul nostru,frânţi
Dar fericiţi şi ne-nvelea cu zarea?
Suntem la fel şi azi… Doar mai cărunţi…

Imagine de SEBASTIEN MARTY de la Pixabay 

https://aurapopablog.wordpress.com/
Volume publicate:

Anuncio publicitario