Autoportret

de Daniela Topîrcean

Privește-mă...
Tristețea m-a înveșmântat
într-o noapte fără de stele.
Umbrele înserării au poposit
între gingașe contururi
și-mi este teamă,
că vântul îmi va smulge
notele de pe portativ,
simfoniile din inimă
și culorile de pe șevalet...

Ovalul chipului meu e neschimbat,
 pletele mi-au crescut
asemeni ierburilor răsfirate de vânt
pe întinderea cîmpiei,
însă gravitația s-a mărit
și-mi este greu să zbor
peste golul născut
în mine însămi...

Îmbrățișază-mă
în noaptea aceasta
ține-mă strîns, acoperă-mă
cu Ființa Ta luminoasă 
Suflete al meu...
păstrează-mă lângă Tine
și plângi, plângi împreună cu mine
până când ne va cuprinde
pe-amândoi
botezul focului divin
și-apoi, apoi strecoară-mă 
printr-o lacrimă incandescentă
de lumină
și naște-mă Phoenix,
din focul divin 
al cenușii mele!
Imagine de Andrew Leinster de la Pixabay 

Volume publicate:

2 Comentarios Agrega el tuyo

  1. Multumesc din inima pentru postare, draga Manuela !

    Le gusta a 1 persona

    1. inaloveworld dice:

      Cu mult drag, Daniela! ❤ 🔆 🌈

      Le gusta a 1 persona

Deja una respuesta

Introduce tus datos o haz clic en un icono para iniciar sesión:

Logo de WordPress.com

Estás comentando usando tu cuenta de WordPress.com. Salir /  Cambiar )

Imagen de Twitter

Estás comentando usando tu cuenta de Twitter. Salir /  Cambiar )

Foto de Facebook

Estás comentando usando tu cuenta de Facebook. Salir /  Cambiar )

Conectando a %s