de Bogdan Dragoș
Erau vremuri în care ajungeam acasă, îmi aruncam ghiozdanul într-un colț al camerei, îmi dădeam jos papucii, haina, intram în cameră, îmi dădeam jos pantalonii, tricoul, trăgeam pe mine ceva pantaloni din ăia largi, alt tricou, porneam calculatorul, desfăceam o pungă de cipsuri, beam ce puteam și pierdeam vremea. Eram fericit în acele vremuri. Azi însă, m-am apucat de scris.

Volume publicate:


Reblogueó esto en Daydreaming as a profession.
Me gustaLe gusta a 1 persona