Mama lu ‘Ștefan cel bugetar

(autor necunoscut)

Pe o stradă-ngustă, într-un bloc recent,
Unde bate vântul și-i pe jos curent,
Tânăra nevastă plânge și suspină
Că-i oprită apă și nu și lumină.
Și că la serviciu soțul ei iubit
A plecat la 6 și n-a mai venit.
Orologiul sună noaptea jumătate,
Jos în bloc la poartă, oare cine bate?
- Eu sunt mamă soacră, sunt făcut covrig,
Vin de la serviciu și sunt mort de frig!
Tânăra nevastă fuge să-i deschidă,
Însă din fereastră mama soacră strigă:
- Ora e târzie, ești un derbedeu,
De n-aduci chenzina, nu-ți sunt soacră eu!
- Nu sunt eu de vină, soarta fuse crudă,
Am muncit ca boul pe 50% ...
Am venit acasă să mă încălzesc
Și să fac o baie, să mă odihnesc.
- Ai venit degeaba, îi răspunde soacra,
Fiindcă nu-i lumină și-i oprită apa!
Du-te la serviciu și de-o fi să mori,
Vine sindicatul cu-n buchet de flori ...

Postat inițial pe https://racoltapetru6.wordpress.com/

Imagine de Alexas_Fotos de la Pixabay